Pe un aparat scrie „inverter”, pe altul nu scrie nimic. Diferența de preț se vede, iar explicația pe care o primești în magazin e de obicei aceeași: „inverterul consumă mai puțin”. Adevărat, dar atât nu te ajută. Hai să punem cifre: cât anume se vede în factură, din ce vine diferența și de ce iarna e partea care contează, nu vara.
Ce înseamnă, în termeni de regulament, „on/off” și „inverter”
Cuvântul „inverter” nu apare în legislație. Ce apare este reglajul capacității: Regulamentul (UE) nr. 206/2012, anexa I, punctul 35, cere ca fiecare aparat să fie declarat ca având reglaj fix (nu își poate schimba debitul), în trepte (cel mult două trepte) sau variabil (trei trepte sau mai multe). Un aparat on/off intră la „fix”: compresorul merge la o singură putere și se oprește când s-a atins temperatura. Un aparat inverter intră la „variabil”: compresorul își coboară puterea și rămâne pornit.
Aceeași anexă, punctul 46, definește modul activ ca fiind orele în care clădirea are nevoie de răcire sau încălzire și precizează că această stare „poate implica pornirea și oprirea ciclică a unității” pentru a menține temperatura. Asta e, de fapt, miezul discuției.
De unde vine pierderea: aparatul nu lucrează aproape niciodată la maxim
Sezonul de răcire pe care îl folosește eticheta europeană are 2.602 de ore (Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011, anexa VII, tabelul 1), cu temperaturi exterioare de la 17 °C la 40 °C. Dar orele echivalente la sarcină maximă, cele cu care se calculează consumul, sunt doar 350 pe an (același regulament, anexa VII, tabelul 4). Diferența dintre cele două cifre e exact povestea: aparatul petrece aproape tot sezonul lucrând sub capacitatea lui nominală.
La încălzire, sezonul „mediu” are 4.910 de ore de bin, iar orele echivalente la sarcină maximă sunt 1.400. De patru ori mai multe decât la răcire — reține cifra, revenim la ea.
Când un aparat nu poate coborî puterea, singurul mod în care răspunde unei sarcini mici e să pornească și să se oprească. Fiecare repornire costă: circuitul trebuie să se reechilibreze, schimbătorul se încălzește și se răcește din nou, iar randamentul din primele minute e sub cel nominal. Regulamentul recunoaște explicit pierderea și o numește: anexa I, punctul 45 din 206/2012 definește coeficientul de degradare ca „măsura pierderii de eficiență din cauza ciclării (pornirea și oprirea compresorului în modul activ)”, stabilit pentru răcire (Cdc) și încălzire (Cdh) sau luat cu valoarea implicită 0,25. Acel 0,25 e penalizarea pe care o încasează, în calcul, un aparat care nu modulează.
Cum se traduce în kilowați-oră
Formula nu e inventată de nimeni, e definiția din regulament. Anexa I, punctele 19–22 din 206/2012: necesarul anual de referință pentru răcire este puterea de proiectare înmulțită cu orele echivalente, iar SEER este raportul dintre acest necesar și consumul anual de electricitate. Deci:
- Consum anual răcire (kWh) = Pdesignc × 350 ÷ SEER
- Consum anual încălzire (kWh) = Pdesignh × 1.400 ÷ SCOP (sezon mediu)
Verificarea e simplă: fișa certificată Eurovent a unui aparat Daikin FTXM35R cu unitate exterioară RXM35R9 declară Pdesignc 3,40 kW, SEER 8,65 și un consum la răcire de 137 kWh/an; 3,40 × 350 ÷ 8,65 dă 137,6. La încălzire: Pdesignh 2,50 kW, SCOP 5,10, consum declarat 686 kWh/an; 2,50 × 1.400 ÷ 5,10 dă 686,3. Formula iese.
Tabelul care pune diferența pe hârtie
Am luat aceleași sarcini de proiectare (3,40 kW la răcire, 2,50 kW la încălzire) și am calculat consumul la pragurile legale succesive din 206/2012, anexa I. Primele trei rânduri sunt calcul propriu pe formula de mai sus; ultimul rând e valoarea declarată în fișa certificată.
| Nivel de performanță | SEER | SCOP | Răcire (kWh/an) | Încălzire (kWh/an) | Total |
|---|---|---|---|---|---|
| Prag minim de la 01.01.2013 (agent cu GWP > 150) | 3,6 | 3,4 | 331 | 1.029 | 1.360 |
| Prag minim de la 01.01.2014, sub 6 kW (GWP > 150) | 4,6 | 3,8 | 259 | 921 | 1.180 |
| Prag minim de la 01.01.2014, sub 6 kW (GWP ≤ 150 — nu e cazul R32) | 4,14 | 3,42 | 287 | 1.023 | 1.310 |
| Aparat A+++ de astăzi (fișă Eurovent, valori declarate) | 8,65 | 5,10 | 137 | 686 | 823 |
Între primul și ultimul rând sunt 537 kWh pe an. Înmulțește cu tariful de pe factura ta și ai suma. Partea interesantă e de unde vine: 194 kWh din răcire și 343 kWh din încălzire. Aproape două treimi din diferență se face iarna, pentru că acolo sunt cele 1.400 de ore echivalente, nu 350.
De ce nu mai găsești aparate on/off noi sub 6 kW
Pragul de la 1 ianuarie 2014 pentru aparate cu capacitate sub 6 kW este SEER 4,6 și SCOP 3,8 pentru agenți cu GWP peste 150, respectiv SEER 4,14 și SCOP 3,42 pentru agenți cu GWP de cel mult 150, adică cu 10 % mai jos, ca stimulent pentru agenți cu impact climatic mic. Atenție la o confuzie des întâlnită: R32 nu intră în categoria relaxată — manualele Daikin îi dau GWP 675 (iar R410A, 2.087,5), amândoi peste 150, deci un aparat cu R32 trebuie să treacă pragul sever, SEER 4,6 și SCOP 3,8. Un aparat penalizat cu coeficientul de degradare 0,25 pe toate orele de sarcină parțială nu ajunge acolo. De aceea discuția „inverter sau on/off” nu mai e, practic, o alegere la aparatele rezidențiale noi: studiul de revizuire al Comisiei Europene pentru aceste produse constată că aproape 100 % din aparatele split vândute în Europa în 2015 aveau deja compresor cu inverter în curent continuu.
Întrebarea reală de astăzi nu e „inverter sau nu”, ci cât de bun e inverterul: între SEER 4,6 (minimul legal) și SEER 8,65 e aproape dublu, iar diferența se plătește în fiecare sezon. Dacă vrei pragurile claselor rând cu rând, le-am desfășurat în articolul despre eticheta energetică.
Unde se măsoară toate acestea
SEER și SCOP nu se măsoară la o singură temperatură. Standardul european care stabilește punctele de sarcină parțială și metodele de calcul se numește EN 14825 — „Aparate de aer condiționat, grupuri de răcire a lichidului și pompe de căldură cu compresoare acționate electric, pentru încălzirea și răcirea spațiilor…: testare și evaluare în condiții de sarcină parțială și calculul performanței sezoniere”, în ediția 2022. El definește temperaturile, condițiile de sarcină parțială și metodele de calcul pentru SEER, SCOP și SEPR, plus modul de măsurare a consumului în regim de termostat oprit, standby, oprit și încălzitor de carter. Atenție la o confuzie frecventă: EN 14825 este standardul de măsurare, nu regulamentul; pragurile de eficiență sunt în 206/2012, clasele de pe etichetă în 626/2011.
Ce poate strica un inverter bun
Două lucruri, ambele documentate în studiul de revizuire al Comisiei:
- Supradimensionarea. Măsurătorile de teren din studiu arată că ipoteza „dimensionare perfectă”, în care sarcina maximă a clădirii coincide cu capacitatea nominală a aparatului, nu corespunde realității; la supradimensionare mare apare ciclarea sub viteza minimă a compresorului, iar performanța scade. Un aparat prea mare nu e „mai sigur”, e mai scump la operare. Dimensionarea am discutat-o separat, pe câți BTU îți trebuie.
- Murdăria pe schimbătoare. La prima etichetă europeană s-a introdus o rezervă de 20 % pentru îmbâcsirea schimbătoarelor de căldură, iar într-un proiect european ulterior (Harmonac) curățarea suprafeței schimbătorului interior neprevăzut cu filtru a adus o economie de 17 % din consum. Cifra măsoară cât costă întreținerea neglijată.
Întrebări frecvente
Merită să schimb un aparat on/off care încă funcționează? Calculează, nu ghici. Ia puterea de răcire și de încălzire din fișa aparatului vechi, aplică formula cu 350 și 1.400 de ore, compară cu valorile declarate ale aparatului nou și înmulțește diferența cu tariful tău. Dacă aparatul vechi e un split rezidențial fără reglaj variabil, diferența anuală de ordinul sutelor de kWh e realistă — am arătat mai sus 537 kWh între prag 2013 și un A+++.
Un inverter consumă mai mult dacă îl pornesc și îl opresc des? Da, pentru că îi anulezi avantajul: el câștigă rămânând pornit la putere mică. Fiecare repornire îl aduce în zona penalizată de coeficientul de degradare. Setează o temperatură și lasă-l să o țină.
SEER sau SCOP — pe care să mă uit? Depinde cât îl folosești iarna. Dacă e singura ta sursă de încălzire, SCOP decide factura, pentru că acolo sunt 1.400 de ore echivalente față de 350 la răcire. Dacă îl folosești doar vara, SEER.
Un aparat cu R32 are praguri mai blânde? Nu. Reducerea de 10 % a pragurilor (SEER 4,14 în loc de 4,6) se aplică agenților cu GWP de cel mult 150, iar R32 are GWP 675 conform manualelor Daikin. Un aparat cu R32 trebuie deci să treacă pragul normal, SEER 4,6 și SCOP 3,8. Oricum, ce contează e cifra din fișa aparatului, nu pragul: aparatul din tabelul de mai sus lucrează tot cu R32 și declară SEER 8,65.
Surse
- Regulamentul (UE) nr. 206/2012, anexa I — definiții (pct. 19–22, 35, 45, 46) și cerințele minime de eficiență (tabelele 4 și 6)
- Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011, anexa VII — tabelul 1 (orele de bin pe sezon) și tabelul 4 (orele echivalente HCE/HHE)
- Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011, anexa II — clasele de eficiență energetică
- EN 14825:2022 — titlul complet și domeniul de aplicare al standardului de măsurare
- Fișa certificată Eurovent pentru RXM35R9 / FTXM35R (SEER, SCOP, Qce, Qhe)
- Daikin, manual de exploatare FHA-A (română) — valorile GWP ale agenților frigorifici (R32 = 675, R410A = 2.087,5)
- Studiul de revizuire al Comisiei Europene pentru aparate de aer condiționat și ventilatoare de confort, Task 3 — utilizatori (ciclare, supradimensionare, îmbâcsire, cota inverterelor)
Dacă vrei să vezi ce înseamnă cifrele acestea pentru camera ta, nu pentru un aparat de catalog, trimite-ne dimensiunile și orientarea ferestrelor și facem calculul împreună. Vezi și cât consumă un aer condiționat sau lista de prețuri. Programați o vizită.
