Ai un apartament de 60 m² într-un bloc din Timișoara sau o casă cu mansardă la marginea orașului și vânzătorul îți spune din reflex: „12.000 la sufragerie, 9.000 la dormitor”. Uneori nimerește. De multe ori afli abia în iulie că nu: aparatul merge non-stop și tot nu coboară sub 26 de grade, sau pornește și se oprește la fiecare câteva minute și camera rămâne umedă. Suprafața e doar punctul de plecare. Hai să punem cifre pe restul.
BTU, kilowați și o singură conversie
Aparatele se vând în BTU/h, dar fișele tehnice și eticheta energetică vorbesc în kilowați. Conversia oficială este 1 BTU/h = 0,293 W (tabelele NIST), deci 12.000 BTU înseamnă în jur de 3,5 kW de putere de răcire. Atenție: e frigul produs, nu curentul consumat — diferența am explicat-o în articolul despre cât consumă un aer condiționat.
Cât „acoperă” fiecare treaptă? Daikin folosește ca regulă generală 0,1 kW pe metru pătrat (adică 100 W/m²) pentru înălțimi și izolații obișnuite; Gree pornește de la 20 BTU pe picior pătrat, adică în jur de 63 W/m², și adaugă procente pentru fiecare factor defavorabil. Tabelul folosește aceste două capete:
| Putere de răcire | În kW | Suprafață orientativă (63–100 W/m²) | Situația tipică |
|---|---|---|---|
| 9.000 BTU | ≈ 2,6 kW | 26–42 m² | dormitor, birou, cameră de copil |
| 12.000 BTU | ≈ 3,5 kW | 35–56 m² | sufragerie, living cu orientare sud/vest |
| 18.000 BTU | ≈ 5,3 kW | 53–84 m² | living cu bucătărie deschisă, mansardă |
| 24.000 BTU | ≈ 7,0 kW | 70–112 m² | spații mari, open-space, etaj întreg |
Diferența dintre capetele fiecărui interval e de peste 50%. Nu e imprecizie — e exact spațiul în care intră izolația, orientarea, înălțimea, geamurile, etajul și oamenii din cameră.
Cei șapte factori care mută cifra
- Izolația. Ghidul Gree recomandă un plus de 20% la spațiile slab izolate. Daikin dă exemplul concret: un dormitor de 20 m² bine izolat, cu geam dublu, se descurcă cu 2 kW; același dormitor prost izolat și cu soare pe geam cere 2,5 kW.
- Orientarea și suprafața vitrată. Ferestrele mari spre sud sau vest cer, după Daikin, cu 10–20% mai multă putere. Gree lucrează cu +10% pentru camere însorite și −10% pentru cele umbrite. La Timișoara, un living cu geam mare spre vest primește soarele exact în orele cele mai calde.
- Înălțimea. Regulile de bază presupun tavan de 2,4 m. La 3 m, volumul crește cu 25% și Daikin spune că la fel trebuie să crească și puterea; Gree adaugă 12,5% pentru fiecare 30 cm peste 2,4 m.
- Ultimul etaj sau mansarda. Normativul românesc de izolare termică C107 (în forma dată de Ordinul 2513/2010) cere pentru planșeul de sub pod sau terasă o rezistență termică minimă de 5,00 m²K/W, față de 1,80 m²K/W pentru pereți — aproape de trei ori mai mult. Altfel spus, acoperișul e drumul principal al căldurii; când stratul lipsește sau e subțire, camera de sub el are practic un perete în plus, expus la soare toată ziua.
- Numărul de persoane. Daikin adaugă în jur de 0,18 kW pentru fiecare persoană peste două; Gree, 600 BTU pentru fiecare persoană în plus — practic aceeași cifră.
- Bucătăria și echipamentele. Daikin recomandă 10–20% mai mult pentru bucătării decât pentru un living de aceeași suprafață; Gree adaugă direct 4.000 BTU când aparatul răcește și zona de gătit.
- Climatul. Aceeași cameră de 30 m² are nevoie, în exemplul Daikin, de 3 kW în Scoția și de 3,6 kW în sud-estul Angliei — 20% doar din temperatura exterioară și lungimea verii. Câmpia de Vest e mai aproape de al doilea caz.
De ce apartamentul din blocul reabilitat cere mai puțin
Un apartament de la etajul 2 dintr-un bloc cu 4 etaje are, de regulă, un singur perete spre exterior — restul dau spre vecini, care își țin și ei camerele la 24–26 de grade. Dacă blocul a fost termoizolat și geamurile sunt schimbate, anvelopa se apropie de valorile normativului (pereți 1,80 m²K/W, tâmplărie 0,77 m²K/W) și camera se așază la capătul de jos al intervalului din tabel.
Concret: un dormitor de 14 m² orientat spre nord, în bloc reabilitat, e acoperit lejer de 9.000 BTU — și, sincer, de multe ori chiar de un aparat din clasa de 2 kW (circa 7.000 BTU), cea pe care Daikin o recomandă pentru un dormitor de 20 m². O sufragerie de 22 m² cu geam spre vest, în același bloc, se duce la 12.000 BTU tocmai din cauza soarelui de după-amiază, nu a suprafeței.
Excepția e ultimul etaj. Un apartament sub terasa blocului, mai ales dacă terasa nu a fost izolată la reabilitare, urcă în interval: la același living de 22 m² se adună +20% pentru izolație și +10–20% pentru geam, iar 12.000 BTU devin minimul, nu confortul.
De ce casa cu mansardă cere mai mult
O casă are toți cei patru pereți la exterior, un acoperiș bătut de soare toată ziua și, frecvent, tavane înclinate și ferestre montate direct în planul acoperișului — cea mai defavorabilă orientare posibilă pentru un geam. Se adună deodată trei factori: înălțime neregulată, vitrare spre cer și planșeul de sub acoperiș, pentru care normativul cere cea mai mare rezistență termică dintre toate elementele.
De aceea, la o mansardă de 35 m², răspunsul nu e „12.000, ca la orice sufragerie”. Dacă izolația din acoperiș e la nivelul normativului și ferestrele au rulouri exterioare, 12.000 BTU pot fi suficiente. Dacă izolația e subțire sau lipsește, dacă ferestrele de acoperiș sunt neumbrite, calculul urcă spre 18.000 BTU. Iar unde punem unitatea interioară contează la fel de mult — vezi unde montăm aparatul de aer condiționat.
Capcana supradimensionării
„Iau mai mare, să fiu sigur” are două costuri. Primul îl descrie Daikin: aparatul supradimensionat pornește și se oprește inutil de des, cu consum și uzură în plus și cu zgomot mai mult. Gree numește același lucru short cycling. Al doilea cost e confortul: un aparat prea mare răcește camera prea repede și se oprește înainte să apuce să scoată umezeala din aer — rezultatul, tot din materialele Daikin, e umiditate mai mare și o senzație de „rece și umed” în loc de răcoare. Inverterul atenuează problema, pentru că își reduce turația, dar nu o elimină.
Subdimensionarea e la fel de scumpă, doar că altfel. Mitsubishi Electric o spune direct în ghidul de dimensionare: un aparat prea mic „va funcționa continuu și nu va ajunge niciodată la temperatura setată”.
La încălzire: Pdesignh nu e puterea de răcire
Dacă vrei să folosești aparatul și iarna, cifra de pe cutie („12.000 BTU”) nu îți spune aproape nimic. Eticheta energetică — în forma definită de Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011 — afișează două sarcini de proiectare separate: Pdesignc pentru răcire și Pdesignh pentru încălzire, fiecare în kW. Pdesignh e sarcina pe care aparatul o acoperă la temperatura exterioară de proiectare a sezonului de încălzire „mediu”, adică la −10 °C; regulamentul mai definește temperatura bivalentă (cel mult +2 °C pentru sezonul mediu), sub care e nevoie de încălzire electrică suplimentară, și temperatura limită de funcționare (cel mult −7 °C), sub care aparatul nu mai livrează căldură.
De ce contează: puterea de încălzire nominală din fișa tehnică e măsurată la +7 °C exterior, conform condițiilor standard din același regulament. Pe măsură ce afară se răcește, capacitatea scade. Mitsubishi Electric dă un exemplu numeric: dacă o cameră are nevoie de 5,6 kW de încălzire, un aparat „de 5,6 kW” livrează la 0 °C aproximativ 4,76 kW; abia un model de 6,8 kW mai dă 5,78 kW la aceeași temperatură. Așadar, pentru o cameră încălzită cu aerul condiționat, citește Pdesignh pentru sezonul mediu de pe etichetă și temperatura limită de funcționare din fișă — nu BTU-ul de răcire.
Cum arată o dimensionare făcută ca lumea
- Suprafața și înălțimea fiecărei camere — fiecare încăpere se calculează separat.
- Orientarea și suprafața geamurilor, cu sau fără umbrire exterioară.
- Poziția: etaj intermediar, ultimul etaj, mansardă, casă.
- Ce e în pereți și în acoperiș: bloc reabilitat sau nu, izolația mansardei.
- Câte persoane și ce echipamente stau de obicei în cameră.
- Dacă aparatul va încălzi iarna — atunci alegerea se face după Pdesignh, nu după BTU.
Rezultatul e o treaptă de putere pe cameră și, la mai multe camere, decizia între multisplit sau aparate separate. Prețurile pe fiecare treaptă le găsești pe pagina de prețuri.
Întrebări frecvente
Pot lua 12.000 BTU pentru un dormitor de 12 m², „să fie”?
Nu e o idee bună. La 12 m² bine izolați, 9.000 BTU sunt deja peste necesar. Un aparat de 12.000 va porni și se va opri des, fără să apuce să usuce aerul — rece și umed, nu răcoare.
Aparatul de 18.000 BTU de la parter merge și la mansardă?
Puterea de răcire e aceeași, dar sarcina mansardei poate fi cu peste 50% mai mare decât a unei camere de la parter cu aceeași suprafață — adunând doar procentele din ghidurile producătorilor pentru izolație, soare și înălțime: acoperiș expus, ferestre în planul acoperișului, tavan înclinat. Se calculează separat, nu se copiază.
Ce înseamnă „−15 °C” pe fișa aparatului?
De obicei e temperatura limită de funcționare la încălzire: sub ea, aparatul nu mai livrează căldură. Nu înseamnă că la −15 °C livrează puterea nominală — aceea e măsurată la +7 °C. Pentru cât livrează la frig, uită-te la Pdesignh de pe etichetă.
Un aparat mai mare se amortizează prin faptul că merge mai puțin?
Nu. Daikin și Gree spun același lucru: supradimensionarea crește consumul și uzura prin pornirile repetate. Cel mai ieftin aparat pe termen lung e cel dimensionat corect.
Surse
- Daikin UK — Air Conditioner Size Guide (0,1 kW/m², exemplul 2 kW / 2,5 kW, +10–20% pentru geamuri sud/vest, +25% la tavan de 3 m, 0,18 kW/persoană, +10–20% bucătării, exemplul Scoția / sud-estul Angliei)
- GREE Comfort — Mini-Split Sizing Guide (20 BTU/ft², +20% izolație slabă, ±10% soare/umbră, +12,5% pe fiecare picior peste 8 ft, 600 BTU/persoană, +4.000 BTU bucătărie, short cycling)
- Daikin — Understanding the BTU unit system (supradimensionare → umiditate mai mare)
- Mitsubishi Electric — Heat pump sizing and installation (5,6 kW → 4,76 kW la 0 °C; aparatul subdimensionat merge continuu)
- Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011, anexa I (definiții Pdesignc/Pdesignh, Tbiv, Tol) și anexa VII (Tdesignh = −10 °C, condiții standard 20/7 °C)
- Ordinul MDRT nr. 2513/2010 de modificare a normativului C 107-2005 (R’min: pereți 1,80, tâmplărie 0,77, planșeu peste ultimul nivel 5,00 m²K/W)
- NIST SP 811, anexa B.9 (1 Btu/h = 0,2930711 W)
Măsurăm camera, ne uităm la geamuri, la etaj și la acoperiș și vă spunem ce treaptă de putere vă trebuie — înainte să cumpărați. Programați o vizită.
